sâmbătă, 23 ianuarie 2010
fara rost
scriu ce simt iar acum ma simt ca o bucata de carne...cred ca e cel mai bine sa fie asa,ce rost are sa-ti spun ca m-am indragostit de tine,e prea mult,ce rost are sa cred in toate cuvintele tale,de ce sa-mi fac rau?simt ceva si stiu ca nu e bine,nu e bine pentru mine!nu asta trebuie sa fie!ok,iti vreau camasa dar doar atat!nu mai vreau nimic,de fapt nu trebuie sa vreau!care ar fi sensul?imi place ce traiesc,ce simt dar apare limita...nu te suport,ma pierd in ochii tai!nu pot sa-mi pastrez limita asta pe care incerc sa mi-o impun!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu