.

un an si patru luni...aiurea...nu-mi pare rau pentru ca am invatat ceva din tot ce am trait...mai mult ce ar trebui sa nu mai fac!am invatat atat de bine incat imi este greu sa o iau de la capat,nici macar nu stiu cum se mai face...imi e teama de un nou inceput,trebuie sa continui cu tine in urma mea si cu amprenta pe care ai lasat-o asupra mea...te iubesc...incerc sa nu mai dau sens acestor cuvinte pentru ca ma gandesc la tine,am simtit asta si oricat as incerca sa ma ascund,trebuie sa recunosc ca de la tine au sunat cel mai adevarat...imi este greu sa cred ca voi avea parte de asta de la altcineva,parca nici nu mai sper,nu vreau sa cred ca totul s-a oprit la tine...trebuie sa merg mai departe...ce folos sa ma leg de trecut?